ARD CABANELE

Nae Berechet

1.Mijesc lumini prin întuneric

Pe crestele pierdute în noapte

Căci arde iarăși o cabană

Rostindu-și ultimele șoapte

Speranțe în singurătate

Refugii pentru călători

Se sting încet plângând în flăcări

Lăsând pustii zeci de cărări

R: Ard cabanele în munți

Mistuite pier de foc

Si rămân ruinele în loc

Ard cabanele în munți

2.Apar turiștii triști în zare

Cătând cu ochiul adăpost

Și varsă-o lacrimă amară

Pentru cabana care a fost

Își amintesc de vremea-n care

Pe la cabană se adunau

Și se simțeau cu toți ca frații

Și își cântau și se iubeau

3.Din toate visele frumoase

Cu nopți în sălile de masă

Ne-a mai rămas numai coșmarul

Ruinelor din piatră arsă

În locu-n care odată

Dormeau pe prici câțiva fomiști

Se sting acum cărbuni în fumuri

Muiați în lacrimi de turiști

R: Ard cabanele în munți

Mistuite pier de foc

Si rămân ruinele în loc

Ard cabanele în munți

Plâng cabanele în munți

Pier cabanele în munți

Ard cabanele în munți

Și dispar pe veci din loc