ARD CABANELE
Nae Berechet
1.Mijesc lumini prin întuneric
Pe crestele pierdute în noapte
Căci arde iarăși o cabană
Rostindu-și ultimele șoapte
Speranțe în singurătate
Refugii pentru călători
Se sting încet plângând în flăcări
Lăsând pustii zeci de cărări
R: Ard cabanele în munți
Mistuite pier de foc
Si rămân ruinele în loc
Ard cabanele în munți
2.Apar turiștii triști în zare
Cătând cu ochiul adăpost
Și varsă-o lacrimă amară
Pentru cabana care a fost
Își amintesc de vremea-n care
Pe la cabană se adunau
Și se simțeau cu toți ca frații
Și își cântau și se iubeau
3.Din toate visele frumoase
Cu nopți în sălile de masă
Ne-a mai rămas numai coșmarul
Ruinelor din piatră arsă
În locu-n care odată
Dormeau pe prici câțiva fomiști
Se sting acum cărbuni în fumuri
Muiați în lacrimi de turiști
R: Ard cabanele în munți
Mistuite pier de foc
Si rămân ruinele în loc
Ard cabanele în munți
Plâng cabanele în munți
Pier cabanele în munți
Ard cabanele în munți
Și dispar pe veci din loc