Seara cântecelor de munte
1. Cu bocancii prin noroi,
Ne purtăm chitara-n spate,
S-adunăm pe lângă noi,
Numai suflete curate,
V-am făcut în dar urarea,
Iubitorului tăcut,
Să priviți cu noi splendoarea,
Unui munte așternut!
2. N-am făcut din munți marote,
În cabană sau la foc,
Noi ne-am străduit pe note,
Să vă strângem la un loc.
Facem diferența dintre,
A cânta și gălăgie,
Dintre patru-acorduri simple,
Și-un rucsac de poezie!
3. Suntem cei ce zâmbet fură,
Cei ce dorul și-l alină,
Adormiți pe stânca dură,
Ori pe pajiștea alpină.
Cântă până dimineața,
Celor care înțeleg,
Cât de simplă e povața:
“Doar pe munte ești întreg”!
4. Știm puterea lui, se poate?!
Suntem mândri pierde vară,
Cu bocanci și-un cort în spate,
Tot cu mâna pe chitară.
Urcăm muntele înalt,
Și-mpărțim un DAR și-o CALE,
Să așternem pe asfalt,
Seara cântecelor sale,
Vraja cântecelor sale,
Seara cântecelor sale!