Seara cântecelor de munte

1. Cu bocancii prin noroi,

Ne purtăm chitara-n spate,

S-adunăm pe lângă noi,

Numai suflete curate,

​

V-am făcut în dar urarea,

Iubitorului tăcut,

Să priviți cu noi splendoarea,

Unui munte așternut!

2. N-am făcut din munți marote,

În cabană sau la foc,

Noi ne-am străduit pe note,

Să vă strângem la un loc.

Facem diferența dintre,

A cânta și gălăgie,

Dintre patru-acorduri simple,

Și-un rucsac de poezie!

3. Suntem cei ce zâmbet fură,

Cei ce dorul și-l alină,

Adormiți pe stânca dură,

Ori pe pajiștea alpină.

Cântă până dimineața,

Celor care înțeleg,

Cât de simplă e povața:

“Doar pe munte ești întreg”!

4. Știm puterea lui, se poate?!

Suntem mândri pierde vară,

Cu bocanci și-un cort în spate,

Tot cu mâna pe chitară.

Urcăm muntele înalt,

Și-mpărțim un DAR și-o CALE,

Să așternem pe asfalt,

Seara cântecelor sale,

Vraja cântecelor sale,

Seara cântecelor sale!